Spitalul SRI vine cu o confirmare oficială: Ion Iliescu are cancer. Indubitabil!
De unde vine însă certitudinea afișată a medicilor de la spitalul SRI?
Dacă Iliescu, veșnicul „bolnav” care a îmbolnăvit cronic România de Pesedism timp de 35 de ani, are cancer, asta înseamnă ca o mai duce liniștit încă vreo 10-20 de ani la ce bani are în spate partidul sau, PSD, din corupție, și ținând cont de evoluția tratamentelor genetice personalizate din occident cu 1 milion de euro fiola.
Diagnosticul de cancer este dramatic însă pentru orice român obișnuit, contribuabil, care depinde de spitalele de stat din România. Un astfel de diagnostic înseamnă de multe ori doar câteva luni de trăit.
Trebuie deci să înțelegem ca, așa cum există un sistem paralel de pensii pentru speciali, la fel există și un sistem paralel de sănătate publică pentru aceștia, unde speranța de viață trece liniștit de 100 de ani, indiferent de diagnostice și de morbiditățile inerente vârstei lui Iliescu.
Prin urmare, cred ca anunțul public al cancerului lui Iliescu e mai mult așa, o fentă lacrimogenă care să îl scape pe Iliescu de Dosarul Revoluției și de Dosarul Mineriadelor în ochii procurorilor și al presei, dar și ai poporului român, încă câțiva ani sau câteva decenii, până când Iliescu va trece, firesc, la cele veșnice.
Ce este hilar este însă faptul că, deși pentru a pune un diagnostic corect într-un spital de stat din România, cel puțin în afecțiunile oncologice, durează și trei luni, și nici atunci nu se știe cu certitudine ce ai, SRI iese azi, la câteva zile de la internarea lui Iliescu, cu acest comunicat în care declară că „s-a stabilit fără dubiu” diagnosticul de cancer pulmonar al lui Iliescu. Iar tocmai acest lucru mă duce cu gândul la faptul că sociologii din SRI și-au propus să folosească această „descoperire” relativă a cancerului presupus al lui Iliescu drept o lacrimogenă pentru a-i câștiga lui Iliescu în opinia publică câțiva ani măcar în afara pușcăriei pentru Dosarul Mineriadelor și cel al Revoluției din decembrie 1989.
